miercuri, 19 august 2009

Relatare despre Porumbeii de la Schitul “Daniil Sihastrul” România

După Sărbătorile Pascale, părintele Severian Gheras, parohul Bisericii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” a organizat un pelerinaj cu credincioşii acestei parohii. Cu mai multe ocazii sfinţia sa, a povestit despre acest pelerinaj, însă rămân aspecte, ce nu au fost încă făcute cunoscute creştinilor noştri.

Discutând cu părintele, am aflat că împreună cu pelerinii pe calea de la mănăstirea Sihăstria spre schitul “Teodora de la Sihla” au poposit la indicatorul ce îndruma spre schitul “Daniil Sihastrul.” De la indicator până la schit, e cale de 4 km trecere prin pădure. Conform tradiţiei locului, fiecare pelerin care vine la acest schit de la indicator ia ceva din materialul de construcţie stocat acolo (o căldare de prundiş, o foaie de ardezie, un sac de ciment) şi ridică la schit. Astfel au procedat şi membrii grupului.
Cu referire la aceasta, părintele a mai relatat: “Imediat ce am ajuns ân vârful munţilor pe care e situat schitul “Daniil Sihastrul” am rămas încântat de frumoasa aşezare şi de buna întreţinere interioară atât a Bisericii, cât şi a căsuţelor cu chilii.”
Fiind pasionat de porumbei, părintele Severian a rămas încântat să afle de la domnul Petru Şarcov şi de la domnul Vitalie Lupuşor (membrii grupului), că şi la acest schit sunt porumbei. „Astfel din curiozitate, am reuşit să mă apropii de voaliera unde se aflau porumbeii. Spre bucuria mea, am găsit o porumbărie de început, dar în bună ordine, iar pasionat de porumbeii şi cel care îi îngrijeşte, este chiar stareţul schitului – părintele Meletie. Speciile de porumbei pe care părintele le deţine sunt: porumbeii voltaţi albi şi voltaţi căpăciţi cu negru. Aceşti voltaţi, având mai mult o caracteristică a porumbeilor voltaţi de origine indiană, s-au arătat a fi bine hrăniţi, cu toate specimentele boboaselor necesare. Voaliera în care se află porumbeii, este destul de spaţioasă şi nu necesită plimbarea lor în aer liber, care s-ar putea însă încheia cu răpirea de către păsările răpitoare, care la munte sânt ân număr mare”, mai povesteşte părintele.
Chiar dacă credincioşii parohiei noastre sânt obişnuiţi cu porumbăria din curtea Bisericii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, unde există astfel de porumbei cât şi alte specii, pentru ei a fost o bucurie să vadă că această frumoasă pasiune a columbofiliei îi aparţine şi stareţului acestui Sfânt Lăcaş, întrucât prezenţa porumbeilor oferă pelerinilor o adevărată satisfacţie duhovnicească.
Şi mai spune părintele Severian: “Pe mine, ca columbofil, mă bucură mult faptul că se renasc porumbăriile pe lângă biserici, schituri, mănăstiri, după cum a şi fost primit întotdeauna”.
De asemenea, părintele a ţinut să menţioneze că urează confraţilor preoţi, diaconi, slujitori de mir, cât şi lumii monastice, ca Bunul Dumnezeu să ajute la readucerea în schituri, mănăstiri şi biserici a nevinovăţiei porumbeilor şi a profunzimei trăirii interioare, de până la dispariţia lor din incinta Sfintelor Lăcaşuri…

Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Pentru opinii şi sugestii, vă rugăm să ne scrieţi la adresa:
mihailbor@gmail.com