miercuri, 3 august 2011

Porumbeii de la Biserica “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”- iertare, pace, curăţie


În religia creştină porumbeii sunt simbolul Duhului Sfînt, al păcii, al iertării, al sufletului curat.

La bisericuţa de lemn cu hramul “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din municipiul Chişinău, care se înalţă spre cer ca un frumos monument de arhiectură, sălăşluiesc în pace şi în linişte o colecţie impresionantă de porumbei, spre deliciul enoriaşilor şi bucuria vizitatorilor bisericii, îndeosebi a copiilor. “Porumbăria a apărut la noi la biserică ca un ecou al unui vis din copilărie de a avea porumbei acasă, vis care nu a fost posibil de realizat la moment, dar cînd mi-a apărut această şansă, deja fiind matur şi având şi eu copii, mi-am pus în gând să aduc la viaţă ideea din copilărie şi să fie lângă biserică o porumbărie. Dar nu o porumbărie simplă, ci să fie organizată profesionist, cu pasăre de calitate” povesteşte Părintele Severian Gheras, parohul bisericii.

Părintele este iniţiatorul şi columbofilul împătimit de frumuseţea şi inteligenţa acestor zburătoare care amintesc destule momente descrise în paginile Bibliei. “Porumbelul este simbolul Duhului Sfânt, este simbolul păcii, este acela care a adus crenguţa de măslin după potopul de 40 de zile pe corabia lui Noe. În chip de porumbel noi vedem Duhul Sfânt pogorându-se la botezul Domnului Hristos în apele Iordanului. Deci, viaţa spirituală creştină este foarte legată de ceea ce înseamnă porumbelul. Doi porumbei simbolizează dragostea soţilor, ridicarea unui porumbel în aer este un simbol al unei exaltări sufleteşti, al ridicării sufletului spre cer, iar o mulţime de porumbei simbolizează adunarea credincioşilor” mai mentionează Sfinţia Sa.

Părintele Severian e convins că biserica ar arăta mai tristă, cu atât mai mult ceremoniile religioase oficiate aici, dacă ar lipsi stolul de porumbei ce se înalţă deasupra sfîntului locaş aidoma unor vestitori ai binelui şi împăcării. “Porumbeii sunt atestaţi de fizicieni ca fiinţe numărul unu în problema eliminării stresului. Deci, dacă un om stresat, un om şocat, comunică cu un porumbel, i se face bine. Sunt cunoscute cazuri când chiar copii bolnavi fizic şi închişi în sine, oferinduli-se jocul cu porumbeii pentru o zi, s-au făcut bine, la sfîrşitul zilei fiind deja bine dispuşi, vorbeau, aveau poftă de mâncare, glumeau…Comunicarea omului cu celelalte creaturi este binevenită…”
În fiecare zi Părintele comunică cu păsările , încercând să afle fiecareia dispoziţia, starea sănătăţii, cunoscînd în detalii istoria fiecărui hulubaş în parte, familia din care face parte, specia, vârsta şi chiar trăsături individuale de caracter. “Porumbelul este acela care simte foarte bine starea sufletească a omului şi dacă un porumbar este mai des în comunicare cu porumbeii, în momentul în care ei văd stapânul, devin foarte voioşi, foarte bine dispuşi şi aşteaptă momentul să li se dea drumul afară, unii chiar îndrăznind să se urce pe umăr sau pe cap.”
Vorbind într-un limbaj doar de Sfinţia Sa ştiut şi de porumbei înţeles, păsările părăsesc voaliera şi se înalţă în văzduhul înalt, spre încântarea tuturor, oferind o adevarată satisfacţie duhovnicească. E un specatacol viu de care se bucură orice credincios care vine la biserică. “Este cunoscută tradiţia de a împbodobi ceremoniile creştine cu porumbei. Bunăoară, la Botezul Domnului se dă drumul la porumbei în aer, ca simbol al coborârii Duhului Sfânt peste toată firea apelor. Porumbeii sunt şi simbolul fidelităţii, simbolul dragostei din familie, de aceea şi se spune “Să vă iubiţi ca porumbeii” pentru că într-adevar, cei mai mulţi dintre ei sunt foarte fideli şi îşi iubesc foarte mult perechea şi puii.”

Întreaga colecţie de zburătoare cuprinde mai mult de zece specii , de la porumbei voiajori şi păsări decorative cu penaj alb imaculat sau garnisite cu negru, gri, verde, până la porumbei cu coadă de păun, cu moţ, coamă sau cu evantai la picioruşe, cu cioc scurt, lung sau cu ciocul încovoiat, toate convieţuind laolaltă în curtea bisericii şi bucurându-se de toată atenţia şi îngrijirea părintelui Severian şi a slujitorilor lăcaşului sfânt. “Pe mine mă impresionează la porumbei (dar şi la oameni!) anume inteligenţa, felul de a gândi, iar porumbeii, pe lângă faptul că simt, ei şi gândesc. De aceea şi există acea specie de porumbei voiajori care se întorc acasă de la distanţe care depăşesc o mie de km. La fel, porumbeii sunt acele păsări care în timpul zborului se orientează după câmpul magnetic şi după cum îi duce cîmpul magnetic, aşa se întorc la cuiburile lor.”

Sfinţia Sa, Părintele Severian, pledează pentru renaşterea hulubăriilor de pe lângă biserici, schituri, mănăstiri, după cum a fost în trecut, insistând asupra readucerii în biserică a nevinovăţiei porumbeilor şi a profunzimii trăirii interioare. “Dorinţa mea este ca pe lîngă această biserică care păstrează frumosul simbol traditional autohton daco-getic al înălţării spre cer, să existe şi alte biserici şi mănăstiri care să ne urmeze exemplul.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!!!

ANNA CASIAN, jurnalistă

1 comentarii:

Ady spunea...

Buna ziua,
Ma iertati ca va deranjez .Vin cu rugamintea la d-voastra sa scrieti un articol pe blogul d-voastra si sa distribuiti mai departe pe facebook despre mama mea, Gabriela Tudorache.Timpul nu ne permite sa asteptam si va rugam sa scrieti un articol despre cazul ei.Mai multe detali le gasiti pe http://gabrielatudorache.blogspot.com/. Sau ne puteti contacta la nr de tel. 0724342082. Va rugam , daca sunteti de acord sa ne lasati si un raspuns .
Va multumesc din inima pentru sprijinul acordat.
dumitru_gabriela31@yahoo.com

Pentru opinii şi sugestii, vă rugăm să ne scrieţi la adresa:
mihailbor@gmail.com